O săptămână la Riga: Patrimoniul UNESCO

Casa Capetelor Negre (în trecut, breasla negustorilor medievali germani necăsătoriți) este un simbol al orașului. Aceasta a fost construită în 1334, bombardată de germani în 1941 și demolată de sovietici. A fost reconstruită începând cu 1995.
Foto: Ģirts Raģelis.
Trei Frați, așa se numește cel mai vechi complex de clădiri locuibile din Riga, ce a fost construit începând cu sec al XV-lea. Clădirea albă, în stil gotic este și Muzeul de Arhitectură Leton, cea galbenă a fost construită în stil renascentist, iar cea verde, în stil baroc.
Foto: E.Plinta.
Foto: Ģirts Raģelis.

Am vizitat de curând Riga, capitala Letoniei și totodată cel mai mare oraș din Țările Baltice. Călătoria noastră a fost spontană și fără liste făcute de acasă, așa că am luat orașul prin surprindere, la fel cum și el ne-a luat pe noi.

Poate că nu este cel mai prietenos loc cu turiștii (aveți grijă la portofele, dar și la cei care intră în vorbă cu voi), însă în ce privește oferta de arhitectură, se spune că aceasta se poate compara cu Praga sau Barcelona.

Începem astfel săptămâna cu o serie de articole dedicate acestei capitale ce numără nu mai mult de 643.368 de locuitori, în care vă vom aduce mai aproape de arhitectura și atmosfera locale.

În 1997 centrul istoric al Rigăi a fost trecut în Patrimoniul Cultural Mondial de către UNESCO. Dar ca să înțelegem de ce, trebuie să ne întoarcem puțin în timp pentru că multe lucruri s-au întâmplat aici.

Orașul a fost fondat în 1201 de către episcopul Albert, iar înainte de acesta, negustorii germani au început să se stabilească pe aceste locuri pentru că tocmai ce descoperiseră noi piețe de desfacere, dar și o serie de triburi păgâne pe care de abia așteptau să le convertească la creștinism cu forța. Câteva sute de ani mai târziu, Riga se afla sub dominația Uniunii Statale Polono-Lituaniene, apoi a Suediei, apoi a Rusiei lui Petru cel Mare. Din 1918, orașul își recapătă independența, urmând să cunoască o perioadă de înflorire culturală și economică.

Din păcate, Al Doilea Război Mondial aduce cu sine o nouă perioadă grea de ocupație sovietică și deportări ale populației letone, în special în Siberia. Letonia și-a recâștigat independența în 1991. Țara face parte din ONU, NATO și UE, iar în 2011, Riga a aniversat 810 ani de când a fost întemeiată.

Centrul istoric al orașului este un muzeu viu cu informații valoroase despre dezvoltarea Rigăi. Ghidurile turistice susțin că în 20 de minute de plimbare, puteți vedea sute de ani de istorie nealterați de timp.

Panorama orașului din care răsar turle de biserici, planificarea urbană (ce datează din perioada medievală), dar și clădirile în stil Rococo, Gotic, Clasic, Baroc, Art Nouveau sau cele din lemn, absolut perfect conservate (și despre care vom vorbi pe larg în articolele următoare) au o valoare universală uriașă, motiv pentru care au și fost incluse în patrimoniul UNESCO. În acest sens, Letonia are un sistem puternic de legi și a aderat la o serie de convenții stricte privind protecția patrimoniului național.

În 2008, economia Letoniei a fost puternic lovită de criză, însă din 2012 își revine ușor-ușor și țara chiar este lăudată de FMI pentru politicile anticriză pe care le-a adoptat. Sunt mai puțini decât noi – toată Letonia are o populație cam cât Bucureștiul – iar forța lor de muncă înseamnă aprox. 800 de mii de persoane cu un salariu mediu net de 535 de euro (în 2014), iar asta nu îi împiedică să pună preț pe valorile locale.

În timp ce noi punem ouă colorate de plastic în fântânile de la Unirea, distrugem monumente istorice sub diferite pretexte sau mai lipim o bulină roșie pe vreo clădire, centrul istoric din Riga arată impecabil și este protejat de lege, fiind un adevărat magnet pentru turiști.

3 Mai 2015 | DeDesign.tv